Bullying la Questfield International College, părinți în așteptarea răspunsului

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ. Intervențiile rapide, documentate și transparente sunt esențiale pentru protecția elevilor și pentru asigurarea unui climat școlar sigur și incluziv. Situațiile în care sesizările privind hărțuirea psihologică nu sunt urmate de măsuri concrete ridică serioase semne de întrebare privind capacitatea instituțiilor de a-și asuma responsabilitatea față de elevi.

Bullying la Questfield International College, părinți în așteptarea răspunsului

Investigația realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție redacției evidențiază o situație semnalată de familie ca fiind un caz de bullying sistematic desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, formulările scrise către cadrele didactice, conducerea instituției și fondatoarea acesteia, precum și lipsa unor răspunsuri documentate și a unor măsuri concrete de intervenție constituie elementele centrale ale acestei investigații. Totodată, cazul relevă aspecte legate de stigmatizarea medicală ca formă de umilire, presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului și întârzierea reacției instituționale, situații care pun sub semnul întrebării modul în care școala gestionează astfel de probleme sensibile.

Bullying repetat și lipsa intervențiilor documentate

Conform documentelor și corespondenței analizate, elevul vizat a fost supus unor comportamente agresive și jignitoare, cu frecvență zilnică, pe durata a peste opt luni. Familia a transmis în mod repetat sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenții clare și măsuri de protecție. Din materialele puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme implementarea unor proceduri interne, sancțiuni sau consiliere psihopedagogică. Intervențiile invocate au fost, potrivit familiei, limitate la discuții informale, fără documente oficiale, procese-verbale sau planuri de acțiune clare.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un aspect semnificativ al situației îl constituie utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant în mediul școlar, conform relatărilor și documentelor analizate. Această etichetă nu a fost folosită în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare a copilului. Specialiștii consultați subliniază că o astfel de practică depășește conflictele obișnuite și se încadrează în categoria violenței psihologice severe, cu impact negativ asupra dezvoltării emoționale.

Impactul stigmatizării medicale include:

• Decredibilizarea și izolarea socială a copilului;
• Scăderea stimei de sine și a încrederii în propriile capacități;
• Retragere socială și anxietate;
• Refuzul mediului școlar și pierderea sentimentului de siguranță.

În ciuda semnalărilor oficiale repetate, nu există dovezi ale unor măsuri ferme sau monitorizări instituționale care să ateste oprirea acestei practici în cadrul Questfield Pipera.

Rolul instituției și al cadrelor didactice în gestionarea situației

Din analiza corespondenței și documentelor puse la dispoziție, reiese că reacția Școlii Questfield Pipera a fost predominant informală, bazată pe discuții verbale și promisiuni, fără consemnări scrise care să permită verificarea măsurilor luate. Conducerea și cadrele didactice, deși informate oficial și repetat, nu au prezentat un răspuns administrativ clar, nu au emis decizii asumate și nu au implementat planuri de intervenție monitorizabile.

Raportarea situației ca fiind o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”, conform relatărilor familiei, indică o relativizare a gravității fenomenului, cu potențial de normalizare a bullyingului în mediul educațional. Această abordare ar putea contribui la transferarea responsabilității către familie, în loc să asigure protecția și intervenția corespunzătoare în cadrul instituției.

Declarația controversată a fondatoarei și impactul asupra familiei

Un moment definitoriu în modul de gestionare al situației este reprezentat de un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, în care ar fi fost exprimată o poziționare sintetizată astfel: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, conform familiei și documentelor analizate, a fost transmisă după luni de sesizări repetate și semnale privind bullyingul și stigmatizarea medicală.

Redacția subliniază că această formulare este citată integral din sursele puse la dispoziție și nu reprezintă o concluzie privind intențiile sau motivațiile conducerii. Totuși, din perspectiva editorială, această poziționare poate fi interpretată ca o deplasare a discuției de la protecția copilului către considerente de natură contractuală și economică, ridicând întrebări privind prioritățile instituționale în gestionarea situațiilor de criză.

Confidențialitatea informațiilor și presiunea asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității privind situația semnalată, avertizând asupra riscurilor divulgării informațiilor în mediul școlar. Cu toate acestea, conform relatărilor și documentelor analizate, nu există dovezi ale unor măsuri concrete adoptate pentru protejarea acestor date sensibile, iar informațiile ar fi ajuns în circuitul intern al școlii.

Un incident menționat implică interpelarea publică a copilului de către cadrul didactic, care l-ar fi plasat într-o poziție vulnerabilă, cu formulări ce indică presiune psihologică. Specialiștii considera această situație ca un posibil indicator al presiunii instituționale asupra copilului, în contextul nerespectării solicitărilor de confidențialitate.

Răspunsul instituțional și implicațiile privind responsabilitatea

Potrivit documentelor analizate, răspunsul oficial al conducerii Questfield Pipera la sesizările scrise a fost unul limitat, exprimat printr-un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilizări clare, termene, sancțiuni sau planuri de intervenție concrete. Această abordare, comparată cu standardele administrative uzuale, indică o diluare a responsabilității și lipsa unui cadru clar de acțiune.

Absența unor documente oficiale care să ateste măsuri consistente și monitorizarea situației contribuie la percepția unei pasivități instituționale și ridică întrebări privind disponibilitatea școlii de a trata cu seriozitate probleme ce afectează siguranța emoțională a elevilor.

Reacția întârziată și implicațiile juridice

Conform datelor, implicarea fondatoarei Fabiola Hosu a survenit abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări, ca urmare a notificărilor juridice transmise de echipa de avocați ai familiei. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit prioritară doar în contextul presiunilor legale, nu în perioada semnalărilor educaționale și umane.

Actualizări și reacții oficiale

Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinți, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, minimizând astfel gravitatea sesizărilor scrise și documentate de familie. Această poziționare contrazice realitatea semnalată și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying.

După publicarea articolului, redacția a primit informații suplimentare despre presupuse contacte telefonice informale între reprezentanții școlii și alte instituții de învățământ din zona Pipera, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, fără susținerea unor documente oficiale. Redacția solicită clarificări din partea părților implicate și tratează aceste informații cu maximă seriozitate, având în vedere implicațiile privind drepturile copiilor și confidențialitatea.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Pe baza materialelor analizate, situația semnalată în cadrul Școlii Questfield Pipera evidențiază un tipar de bullying sistematic, însoțit de stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei, gestionat predominant prin răspunsuri verbale și documentație informală. Lipsa unor măsuri scrise, a procedurilor clare și a unei reacții instituționale ferme ridică întrebări privind capacitatea și dorința școlii de a proteja în mod efectiv elevii săi.

Problemele identificate includ:

• Sesizări scrise repetate fără răspunsuri documentate;
• Lipsa deciziilor administrative și a planurilor de intervenție monitorizabile;
• Utilizarea unui formular informal în locul unor documente oficiale;
• Întârzierea reacției instituționale până la intervenția juridică;
• Minimizarea fenomenului în comunicările oficiale;
• Încălcarea solicitărilor privind confidențialitatea;
• Presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului.

Aceste elemente indică un decalaj semnificativ între discursul public al instituției și gestionarea efectivă a situațiilor critice legate de siguranța emoțională a elevilor. În absența unor clarificări și măsuri asumate oficial, rămâne deschisă întrebarea fundamentală privind mecanismele reale de protecție și responsabilitate ale Școlii Questfield Pipera.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro